E frumos sa ai prieteni...( povestea chefului de ziua mea )

As vrea sa va povestesc niste chestii foarte dragute care m-i s-au intamplat de curand.

Acum aproximativ doua saptamani a fost ziua mea de nastere, zi in care, sincer, nu ma asteptam la foarte multe , insa care a fost cu totul deosebita fata de toate zilele mele de nastere de pana acum ( ma rog, nu ziua propriu-zisa, cat ceea ce s-a petrecut in intervalul de cateva zile din perioada aia ).

Totul a inceput de miercuri (joi fiind ziua mea), surprizele incepand de la prietena mea care a ajuns de la Bucuresti seara ( fara sa-mi zica nimic, si invocand niste scuze foarte palpabile cum ca nu poate ajunge de ziua mea ). Sincer eu banuiam ca va ajunge in cursul zilei de joi, chiar daca ea nu a vrut sa recunoasca nimic...insa..."antecedentele" ei puteau sa dea de banuit :P . Norocul ei a fost ca nu am plecat la fotbal cu baietii, ca ii stricam toata surpriza daca o faceam, si un alt noroc al ei a fost ca m-a sunat cand eram doar pe la a treia bere, ca altfel nu prea ar mai fi avut cui sa faca surpriza. Toate bune si frumoase, oboseala cat cuprinde, la unii la propriu din cauza zilei lungi avute, la altii...tot la propriu, insa din cauza berilor baute.....

A doua zi, dis de dimineata, daca nu ma insel chiar de pe la 7:30 a inceput sa sune telefonul, care mai de care cu mesaje de "La Multi Ani!" Va dati si voi seama cum am raspuns la primele telefoane, pana sa ma dezmeticesc cat de cat, avand in vedere orele, care incepusera sa creasca simtitor, la care ne-am culcat...

Nu mica mi-a fost mirarea cand am primit niste telefoane de la persoane, care, nici prin gand nu-mi trecea ca ar putea sa tina minte ca e ziua mea, insa am pus toate aceste telefoane pe seama internetului si a remind-urilor de la telefoane( traiasca hi5, tagged si mai stiu eu ce site-uri din astea mai sunt, care iti amintesc zilele de nastere a celor din lista ta de "prieteni". Si tot asa, a sunat telefonul pana a doua zi, incat am "terminat" o baterie ( nu de vin ) si am inrosit firul de la incarcator( exagerez putin, dar sper sa imi fie cu ingaduinta :P ).

Ce m-i s-a parut putin ciudat este ca sora-mea, nu a fost la fel de insistenta in legatura cu faptul ca nu stia ce sa-mi ia drept cadou, cum era la alte zile de nastere, insa nu am stat f mult sa ma gandesc la asta, pt ca i-am spus ca nu-mi trebuie nimic....

In fine, sa revin la cum a decurs totul...M-am gandit sa nu fiu magar tocmai de ziua mea, si sa imi scot prietenii la o bere, e drept nu joi, ca era in mijlocul saptamanii ci sambata cand e toata lumea libera si putem si noi sa bem ca oamenii si sa ne imbatam ca porcii fara nicio problema...Sincer, ma asteptam sa fiu refuzat politicos de anumite persoane pe care le stiam mai ocupate si care s-ar fi putut sa nu ajunga, insa cand colo toata lumea era foarte binevoitoare incredintandu-ma ca va fi prezenta sambata la locul faptei. I-am invitat pe toti cei care m-au sunat si a ramas stabilit sa ne vedem sambata la o bere!

Vineri, a venit in Timisoara si prietenul sora-mii, care din cate stiam eu trebuia sa mearga la un interviu. S-a dus omul la interviu, iar seara am hotarat sa mergem in 4 sa bem ceva in cinstea mea. Ehe...si acum sa vedeti manipulare!

Am hotarat noi sa mergem la un suc, insa, sora-mea, care termina de obicei cu lucrul pe la 5, a fost "retinuta" la serviciu pana pe la 8 cu nush ce treburi foarte importante care nu sufereau niciun pic de amanare. Ca sa fie treaba treaba,"am hotarat" (de parca eu as fi hotarat, insa a trebuit sa "ma dau pe brazda") sa nu mergem in complex ci la un bar/restaurant in Piata Operei, si cum Doamne iarta-ma sa "te imbraci in blugi si in tricou, ca doar mergem si noi la ceva mai select... asa ca ia pantalonii aia de stofa si o camasa mai acatarii...". Pe cand lucram aveam o "uniforma" de genul asta asa ca nu mi-a picat prea bine sa ma imbrac asa, insa...am inghitit-o...ce era sa fac?!

Ne pregatim noi de plecare, la care prietenul sora-mii, imi zice ca are o intalnire cu un potential sef ( pe care il cunoastea ) care l-a rugat sa treaca putin pe la el sa stea de vorba si dupa ce are discutia asta mergem sa bem ceva. Ajungem la locul intalnirii cu "seful", care chipurile era la un local prin Modern, merge omul sa vb si se intoarce peste 2 minute sa ne zica sa coboram cat discuta el cu persoana respectiva ca s-ar putea sa dureze vreo 15 min si sa nu stam in masina, ca da el aici ceva de baut si dau eu dupa aia, cand mergem in cealalta parte...Nu prea mi-a convenit mie nici asta ca abia asteptam sa-mi ud gatul in Operei, dar...am coborat, ce puteam sa mai zic?!...Dam sa intram in bar, si vad ca avem de urcat niste trepte foarte abrupte...inauntru...muzica in surdina si o negura de s-o tai cu cutitul, doar niste jocuri de lumini care te ameteau cu totul....uitandu-ma sa nu ma impiedic, ajungem intr-un final si-n barul cu pricina, cand, se aprinde dintr-o data lumina, se aud niste bubuituri de am zis ca se trage apoi incep unii sa tipe si sa fluiere incat au inceput sa-mi tremure genunchii si imi venea s-o iau inapoi la fuga pe scari, da' imi era frica sa nu cumva sa imi rup picioarele daca o iau la sanatoasa....

Dupa cateva secunde am inceput sa ma dezmeticesc, abia cand au inceput oamenii sa-mi cante "La Multi Ani! " si am inceput sa recunosc fetele celor care ma sunasera toata ziua precedenta si care erau atat de binevoitori sa vina sambata sa bem o bere, oameni care au fost complicii sora-mii in toata sarada asta...

Dupa ce mi-am revenit din soc, am inceput sa aflu detalii...totul incepuse cu vreo 2 luni in urma, cand sora-mea a inceput sa caute un local potrivit, sa gaseasca firma de catering si sa pregateasca totul, fara ca eu sa banuisec ceva...

Am primit si un tort in forma de BMW ( care se voia seria 5 )si cheful a tinut pana spre dimineata.

Totul a iesit mai mult decat perfect ( cel putin pentru mine ) si vreau sa le multumesc tuturor celor care au participat si in special celor care au organizat evenimentul, chiar daca la inceput mi-a fost putin ciuda ca nu am reusit sa ma prind de absolut nimic si ca am fost "lucrat" in asemenea hal...

Sper ca toata lumea sa se fi simtit la fel de bine ca si mine, iar daca nu a fost asa... nu pot decat sa imi cer scuze daca ceva nu a fost la inaltimea asteptarilor...