Lume noua...Lume veche...

E bine sa ai un job care sa iti permita sa fii ...mobil...adica sa te plimbi prin tara...free...
Ieri am fost pe la Cluj...insa din pacate a plouat torential si nu am putut sa ies niciunde....doar la restaurantul hotelului...si cand te gandesti ce frumos este Clujul si ce ...frumuseti ascunde....iti vine sa-ti dai cu tesla in....si anume...ma scuzati, cand te vezi fortat de imprejurari sa ramai "arestat la domiciliu"...
Azi am ajuns pe la Oradea...si doar nu era sa raman in Oradea....m-am cazat in Baile Felix. Din fericire azi vremea a fost de-a dreptul incendiara, insa, din pacate azi nu am mai putut ramane in Cluj...insa nici Felix-ul nu e rau.
Nu stiu cati dintre voi cunosc statiunea, asa ca o sa incerc sa o descriu eu putin...poate intereseaza pe cineva...
La prima vedere...nu pare cu nimic mai presus decat o alta locatie...niste parcuri ...frumusele...cateva bancute...plin de...lume noua...lume veche...adica, in principal statiunea abunda de varstele extreme, abunda copiii si batranii, insa este ceva foarte linistitor, sa vezi caldura cu care ii inconjoara cei batrani pe cei mici, raspunsurile pe care le dau cu rabdare tuturor "de ce-urilor" venite de la micii curiosi...insa prin statiune sunt si tineri, mai putin, ce-i drept, insa...sunt...
Cum spuneam, totul pare asemanator cu alte parcuri, insa odata ce patrunzi "mai adanc" in statiune dai peste o frumusete de aranjament, o combinatie intre exotic si autohton care, per ansamblu (o sa vedeti de ce spun asta), te lasa placut surprins odata ce ai vazut-o....este vorba de niste bazine (vreo 4-5), in care se imbina exoticul - niste nuferi superbi (care sunt deschisi ziua, iar odata cu amurgul incep sa-si inchida florile...), printre care inoata broaste testoase si pesti multicolori, cu autohtonul - unii oameni care scuipa seminte in apa, nestiind sa pretuiasca absolut deloc frumosul...
Pentru ca aceasta combinatie sa atinga apogeul, in mijlocul acestor bazine exista ( a nu se intelege "in apa" ) un menestrel...care face ca parcul sa rasune de partiturile pe care le "povesteste" vioara sa...e superb( nu menestrelul, ci atmosfera :) ).
Atmosfera este foarte relaxanta, si cred ca merita sa "pierzi" cel putin un weekend aici. Cand esti in pana de idei, esti din zona si nu stii unde altundeva sa mergi, Felix-ul poate fi un adevarat "incarcator" de energie...

Da' ou', cat e ou'?!?

Ieri am fost martorul unei faze foarte faine , intr-un magazin, in care intrasem sa-mi iau niste apa, toropit de caldura de afara.
Stand la rand, in fata mea era o femeie....pe la vreo 40 de ani, de conditie medie, si care venise sa ia niste mezeluri si alte cateva "d'ale gurii".
Dupa ce a servit-o vanzatoarea, s-a uitat putin in portofel, s-a intors spre vanzatoare si a intrebat-o :

Femeia : Doamna, oua aveti?
Vanzatoarea : Avem
Femeia : La ce pret?
Vanzatoarea : 5500 de lei/bucata
Femeia :( cu o fata foarte surprinsa ) Auoleoooo, Doamna, da' fara coaja cu cat le dati ?!?

Acum, nu stiu daca femeia le voia deja "ochiuri" sau in ce fel gatite... nu cred ca surprinderea ei era datorata, in niciun caz, pretului... :P....dar toti oamenii din magazin s-au amuzat maxim. :)

Jurnalul unui barbat de peste 40 de ani !

  
   Din cauza serviciului meu sedentar si in consecinta a acumularii de grasime pe burta, compania mi-a oferit un serviciu de antrenament personal intr-o sala de sport. Am acceptat bucuros si chiar m-am dus personal sa ma programez.    
   Mi-au dat o instructoare personala pe care o cheama Nadia, o profa sculpturala de 26 de ani, model de echipament sportiv dupa cate mi-am putut da seama dupa afisele lipite pe pereti. Ea mi-a explicat ca ar fi util sa-mi notez intr-un carnetel experientele pentru a putea observa eu insumi progresul. Zis si facut si acum as vrea sa impartasesc cu voi.

  Prima zi:

   M-am trezit la 6 dimineata, cum stabiliseram. Destul de greu sa te scoli din pat ca sa mergi la sala dar totul s-a schimbat cand am ajuns acolo si am vazut ca Nadia ma astepta.
   Parea o zeita greaca, ochi verzi si un suras urias, cu buze carnoase si spectaculoase. Mi-a facut un tur de sala, mi-a aratat aparatele si mi-a masurat pulsul dupa cinci minute de bicicleta...
   Si-a facut griji pentru ca i s-a parut pulsul meu accelerat dar am profitat ca sa-i fac un compliment si i-am zis ca era din cauza ei pentru ca purta un costum de licra care-i intra in poponet.
   Mi-a facut destula placere s-o urmaresc dand lectii de aerobica la finalul zilei mele de exercitii.    Nadia ma mentinea motivat sa-mi fac abdominalele in ciuda durerii mele de abdomen.

   A doua zi:

   Am baut doua cesti de cafea si intr-un final am reusit sa ies din casa. Nadia m-a pus sa ma intind cu fata in sus, m-a pus sa ridic o bara grea de metal si pe urma s-a mai si hazardat sa-i puna niste greutati! Pe banda de alergat picioarele imi erau cam moi dar am reusit sa fac un kilometru.    
   Surasul sau aprobator si ochiadele ei au facut sa merite osteneala.
   Ma simteam grozav!
   Era o viata noua!

   A treia zi:

   Singurul mod in care am putut sa-mi spal dintii, a fost punand periuta de dinti pe chiuveta si mutandu-mi capul dintr-o parte in alta. Cred ca am o hernie abdominala. Sa conduc n-a fost deloc usor: pana si pentru a frana masina ma dureau si flocii din cur. Am parcat deasupra unei motociclete de livrare la domiciliu...
   Nadia si-a pierdut un pic rabdarea cu mine pentru ca, considera ca strigatele mele deranjau pe ceilalti asociati ai clubului. Ca sa fiu sincer vocea ei mi se parea cam acuta asa devreme dimineata si cand ridica tonul devenea nazala... si foarte suparatoare.
   Ma dureau coaiele cand mergeam pe banda alergatoare si in consecinta Nadia m-a mutat la scara. Ma intreb de ce mama dracului cineva ar inventa o masina care sa faca ceva ce a devenit demodat odata cu aparitia ascensoarelor ?!?
   Ea mi-a zis ca o sa ma ajute sa fiu in forma si sa ma bucur din plin de viata. Alta imbecilitate de-a ei...

   A patra zi:

   Nadia ma astepta cu nenorocitii sai ochi verzi sfredelindu-ma ca un pumnal si cu surasul sau batjocoritor, stil Jack Nicholson in Batman. N-am putut evita sa ajung cu o jumatate de ora intarziere: Fix timpul de cat am avut nevoie pentru a-mi lega sireturile de la adidasi.
Cretina m-a pus sa lucrez la aparate dar cand a fost un pic neatenta am fugit sa ma ascund la baie. A trimis alt instructor dupa mine sa ma caute si drept pedeapsa m-a pus sa vaslesc si… mi-a scapat un part pe care l-a auzit toata sala. De cand sunt nu m-am simtit mai rusinat.

   A cincea zi :

   O urasc pe Nadia mai mult decat pe orice alta fiinta de pe lume. Anemica de rahat, cu buzele ei cu colagen, blonda fara creier.
   Daca as mai avea o bucatica de corp care sa nu ma doara, i-as trage suturi in fund, mama ei de dobitoaca.
   A vrut sa-mi lucrez tricepsii.
   EU NU AM TRICEPSI!!!
   Si daca nu vrea sa sparg pardoseala salii sa nu-mi dea nenorocitele de bare de greutate si nimic altceva ce cantareste mai mult decat un sandwich...
   Bicicleta m-a facut sa lesin si m-am trezit pe patul unei nutritioniste, alta slabanoaga imbecila, care mi-a dat o lectie de alimentare sanatoasa. Nenorocita habar n-are ce inseamna sa-ti fie foame!
   De ce naiba n-am avut bafta de ceva mai linistit, cum ar fi un curs de bucatarie sau de coafura?!?

   A sasea zi :

   Nenorocita dracului de Nadia mi-a lasat un mesaj pe robot, cu vocea ei scarboasa, pentru a ma intreba de ce n-am fost azi. A fost de-ajuns s-o aud ca sa arunc naibii telefonul, dar pe urma n-am mai avut forta sa-l ridic, nici sa ridic telecomanda televizorului, in consecinta a trebuit sa suport 11 ore un singur canal, nenorocitul ala de National Geographic. Si a trebuit sa vad un program despre imperecherea pasarilor, eu, care nu ma mai fut de sase zile.

   A saptea zi:

   L-am rugat pe soferul camionetei bisericii sa ma duca la slujba, ca sa-i mutumesc lui Dumnezeu ca a trecut saptamana asta! Mai mult, m-am rugat ca la anul sa ma trimita sa fac ceva mai distractiv: un cateterism sau o analiza de prostata...

Fii atent...

Fii atent la gandurile tale, pentru ca ele vor deveni cuvintele tale !

Fii atent la cuvintele tale, pentru ca ele vor deveni faptele tale !

Fii atent la faptele tale pentru ca ele vor deveni obiceiurile tale !

Fii atent la obiceiurile tale pentru ca ele vor deveni caracterul tau !

Fii atent la caracterul tau, pentru ca el iti va defini destinul !

Sunt niste maxime pe care le-am vazut azi, intr-un cabinet medical, in Lugoj. Niste maxime care mi-au placut maxim. Niste maxime pe care m-i le-am amintit cateva ore mai tarziu, intr-o situatie care m-a impresionat extraordinar de mult, o situatie care m-a facut sa ma gandesc pur si simplu, la faptele noastre, la caracterul nostru si la destinul nostru...
Dupa ce am revenit in Timisoara, imi era foame, si ne-am gandit sa facem o salata usoara de vara, dar nu aveam ingredientele necesare, asa ca ne-am hotarat sa mergem in Kaufland sa cumparam cele de trebuinta.
Am ajuns acolo, si la intrare am vazut acea faza de care va spuneam. La intrarea in Kaufland-ul din Circumvalatiunii zaboveste un batranel, un om cu care viata se pare ca a fost injositor de cruda, un om pe fata caruia se poate citi dezamagirea...dezamagirea oferita de viata, dezamagirea oferita de acel DESTIN, care cu el nu a fost deloc corect, DEZAMAGIREA PUR SI SIMPLU .... Nu-i stiu povestea omului respectiv, insa asta a fost ce am citit eu in privirea lui. Pare un om care nu ar vrea sa faca ceea ce face, dar care pana la urma ...nu face...si anume nu cerseste...el decat sta acolo, la intrare, cu 2 sacose in care nu stiu ce tine...probabil ce i-a mai ramas din "avutie", cu un baston in care se sprijina cand se mai ridica din cand in cand, si cu privirea in pamant...pare ca nu mai are putere nici sa mai ridice fruntea si sa priveasca inainte, pare ca nu mai are curajul sa o faca...
Azi, cand am intrat in Kaufland, un tanar de vreo 30-35 de ani statea de vorba cu acel batranel, si parea ca incearca sa-i dea binete, sa-l intrebe de sanatate, aici am vazut acel CARACTER din maximele de mai sus, iar batranelul cred ca i-a povestit felul in care ajuns in aceasta situatie...ii povestea tanarului ceva, insa tot cu capul plecat si cu vocea plapanda, parca nu voia sa-i afle toata lumea povestea...
Nu stiu de ce aceasta imagine m-a impresionat atat de mult, doar l-am mai vazut pe batranel acolo, insa niciodata nu am vazut pe cineva care sa-l intrebe de vorba...
Aceasta imagine m-a impresionat atat de tare incat nu am mai putut sa scot niciun cuvant pe drumul de intoarcere spre casa...pur si simplu nu reuseam sa-mi scot din minte privirea lui...si nici acum nu reusesc...

Nopti "albe" pentru zile "negre" :)

    Titlul nu este neaparat relevant pentru ce vreau sa scriu in continuare, insa mi-a venit pur si simplu in cap si... alt titlu nici ca stiu ce ar fi trebuit sa pun...

    Am avut in weekend o noapte foarte tare, una care nu anunta nimic cu cateva ore mai devreme insa care a iesit....intr-un fel. Nu va inchipuiti ca a fost un super chef, ceva foarte ...zgomotos sau mai stiu eu ce "bairam" ( cum ar spune unii "baietasi" ), nu, a fost pur si simplu o "bauta" linistita, cu un prieten, o bauta pe care o tii minte, nu neaparat pentru ca ai facut-o lata, ai baut pana ai cazut sub masa, ai agatat vreo 2 tipe ...etc...ci pur si simplu o tii minte pentru ca...te-ai simtit bine, pentru ca...ai stat pana la 12 a doua zi fara sa te plictisesti, fara sa "motai", pentru ca...ai putut sa discuti orice despre orice, pentru ca...ai facut-o ! Am baut bere si am ascultat Nightwish, am tras cateva povete si am stabilit sa o mai repetam....cand...?!... inca nu stim, sa vedem daca mai primeste "bilet de voie" de la sotie :)...